Ştiai că foarte puţine persoane au o definiţie clară despre căsătorie?


Casatorie
De câţiva ani buni mă ocup de cazuri triste de căsătorii falimentate, de relaţii eşuate, de divorţuri. Îţi mărturisesc că am încercat din răsputeri să mă eschivez şi să nu accept această muncă „mizerabilă”, atunci când superiorii mei au considerat de cuviinţă să îmi încredinţeze această sarcină… însă tocmai pentru asta am fost trimis la specializare aşa că… iată-mă!

Am cunoscut durerea multor oameni (unii chiar faini) care nu au ştiut la ce s-au înhămat şi au ajuns la divorţ. M-am rugat mult pentru ei, pentru ca bunul Dumnezeu să le aline măcar suferinţa. Însă nu s-a întâmplat mare lucru: cazurile de divorţaţi parcă s-au înmulţit, iar eu eram din ce în ce mai frustrat de faptul că, din păcate, nu mai era nimic de făcut. Cel puţin nu la acest nivel.

Sătul de atâtea probleme pe care mi le „parcau” clienţii în „bătătură”, m-am pornit în căutarea cauzelor acestor rezultate dezastruoase. De unde să pornesc? Am întrebat în stânga şi dreapta, sfios, prietenii şi cunoscuţii, însă fiecare are o definiţie proprie cu privire la chestiune.

Mare mi-a fost mirarea să constat că de fapt (prea) multe persoane consideră căsătoria ca ceva ambiguu, fără o idee clară şi cu atât mai puţin punctuală. Am primit o grămadă de definiţii pe care nu le voi reporta aici, întrucât nu vreau să-mi bat joc de nimeni (dacă nu crezi, fă şi tu testul cu prietenii tăi şi apoi dă-mi de ştire 😉 ).

Desigur, considerăm căsătoria ca fiind unul din punctele forte ale societăţii moderne însă nu îţi vine să crezi cu cât optimism se înhamă lumea într-o astfel de legătură. Nimic rău în asta.

Ce părere ai însă de cei care nu fac această alegere justificaţi de iubirea care leagă componentele cuplului? În multe cazuri este doar fructul unei apropieri superficiale de o alegere de viaţă care poate avea repercusiuni ireversibile.

Dacă ţii cont de faptul că:

  • circa o căsătorie din patru eşuează (în anul 2012 în România),
  • nouă cupluri eşuate din zece nu se vor recăsători (adică doar un cuplu se va recăsători),

pare cel puţin de bun simţ să acorzi o atenţie maximă la acţiunea pe care urmează să o întreprinzi.

De aceea toţi cei care doresc să se căsătorească ar trebui să reflecteze la modul cel mai serios. Dacă însă deja ai făcut acest pas, ai şansa să-ţi faci o evaluare despre cât este de solidă căsătoria ta sau pentru a înţelege ce nu a funcţionat…

Aşadar, după umila mea părere, dacă ai o personalitate critică (şi găseşti nodul în papură… chiar şi atunci când papura a dispărut…), nu te căsători dacă:

  • crezi că există doar o singură persoană în lumea asta care să-ţi poată ofere fericirea (romanticii);
  • crezi că scopul vieţii tale este căsătoria (misticii, romanticii, insuficienţii, simpliştii);
  • crezi că este corect să-ţi sacrifici propria viaţă pentru căsătorie (misticii, romanticii, inhibaţii);
  • crezi în dragoste la prima vedere (romanticii);
  • nu te iubeşti pe tine însăţi (fără chef, slabii, supravieţuitorii de pe o zi pe alta);
  • nu eşti fidel (destrăbălaţii);
  • eşti violent, posesiv, gelos (violenţii);
  • nu poţi face faţă singurătăţii (slabii);
  • o faci din interes (insuficienţii, aparenţii);
  • părinţii tăi încă îţi influenţează viaţa (slabii, inhibaţii);
  • crezi că viitorii tăi socri ar putea să îţi influenţeze viaţa (slabii, inhibaţii);
  • vrei să ai o viaţă sexuală (slabii, inhibaţii);
  • vrei să ai copii (misticii, slabii);
  • pretinzi că propria consoartă îţi va „rezolva” viaţa (insuficienţii, violenţii, nesatisfăcuţii, nesuferiţii).

Cu privire la partenerul/a de viaţă, sunt valabile aceleaşi reguli ale personalităţii critice cu privire la viitoarea consoartă.

Verifică dacă există compatibilitate – nu te căsători dacă:

  • crezi că-i vei schimba caracterul partenerului tău prin căsătorie sau după celebrarea ei;
  • crezi că legătura căsătoriei se bazează pe compromisuri;
  • te cerţi adesea cu partenerul;
  • vă simţiţi bine doar dacă vă vedeţi „puţin”;
  • nu există respect reciproc;
  • vrei să menţii o relaţie;
  • nu aveţi o idee despre dacă şi câţi copii vreţi să aveţi;
  • nu aveţi aceeaşi viziune cu privire la educaţia copiilor;
  • nu aveţi aceeaşi viziune cu privire la bogăţie sau la aşteptările financiare;
  • înainte de căsătorie nu te-ai convins că există o bună înţelegere inter-sexuală.

Câteva reguli simple:

  • nu te căsători dacă vrei să scapi de griji, de părinţi, de persoanele care te cicălesc;
  • nu te căsători cu cineva care e prea ocupat pentru a-ţi oferi atenţie;
  • menţine-ţi şi îmbunătăţeşte-ţi constant aspectul fizic;
  • aminteşte-ţi că o familie numeroasă trebuie alimentată;
  • nu te duce să locuieşti cu părinţii tăi şi nici cu socrii tăi;
  • alege-ţi regimul de separare a proprietăţilor;
  • dacă ai deja copii, ţine cont de faptul că, în caz de separare, domiciliul conjugal şi custodia copiilor aproape întotdeauna îi revin mamei iar pensia alimentară pentru copii nu este ridicată dacă venitul tatălui este modest.

Desigur, listele nu sunt exhaustive însă de regulă sunt cele mai frecvente greşeli pe care le-au făcut cei care au eşuat în căsătorie.

Sunt tare curios să aflu care este părerea ta despre căsătorie? Ai o definiţie clară, concisă, exhaustivă?

O zi splendidă!

Cu prietenie,
Iuliu-Vasile Muntean

PS: nu uita să-mi laşi un comment cu părerea ta despre căsătorie. Mersi mult!

12 păreri la “Ştiai că foarte puţine persoane au o definiţie clară despre căsătorie?

  1. Din „regulile” enumerate mai sus sub titlul „nu te casatori daca” sunt doar niste concluzii izolate. Ca sa vorbesc tot sub semnul statisticii, 100% din cei necasatoriti care citesc listele vor ajunge la concluzia „nu ma casatoresc”.
    E ca si cum casatoria reusita e o tinta, dar nu asta e secretul, secretul e calea. Calea impreuna. E ca si cum ai spune ca Cristos e tinta vietii noastre, cand de fapt Cristos e calea, iar mantuirea trebuie sa o lasam in voia Tatalui.
    Ne invitati la o viziune foarte rationala a trairii in doi, pe cand casatoria implica o matematica a absurdului (1+1 sa faca 1).

    • Martina, îţi mulţumesc foarte mult pentru feedback!
      Ştiu că articolul este sec, însă căsătoria are matematica ei: 1+1 trebuie să fie =1. Mai exact, un băiat + o fată (având vârsta potrivită pentru aşa ceva) egal un nucleu. Este vorba despre împlinirea unui nou început, un nou 1!
      Apropo de Cristos, dacă El este ţinta vietii noastre, ca şi cale, înseamnă că ar trebui să nu ne mai căsătorim? Nu de alta, dar El nu a făcut asta. Şi apropo, taică-său cică e Sfântul Duh/Spirit. Ce părere ai despre asta?

      PS: Toată stima faţă de sfânta Treime, însă dacă e vorba de trădare, să ştim şi noi (vorba lui Caragiale)

    • Știi cum se spune în argumentare: Toate lebedele sunt albe, până vezi una gri sau neagră. Țin să să spun că sunt o excepție din cei 100% tineri care au citit acest articol și care au de gând să ia viața de căsătorie în serios. Nicidecum nu m-a speriat acest articol, ci din contră, mi-a dat de înțeles încă o dată că viața de căsnicie e mult mai mult decât ceea ce ne oferă astăzi societatea ca exemplu, prin toate canalele posibile. Eu zic să nu sărim direct la concluzii. Tinerii de astăzi sunt așa cum sunt și iau deciziile pe care le iau pentru că nu au un exemplu bun în jurul lor. Sunt foarte puțini aceia care cu adevărat încearcă să îndrume tinerii pe drumul cel bun.
      Un sfat pe care le-aș da tinerilor care vor să pornească în acest stil de viață, de căsnicie, este să se roage mult și să caute răspunsuri și chiar întrebări, la orice, înainte să spună Da pentru totdeauna.

      P.S. Nu sun de acord ca mântuirea trebuie să o lăsăm în mâna Tatălui. Eu înțeleg că noi trebuie să ne sfințim în acest drum al vieții până la Cristos, dedicându-ne viața Lui, lăsându-ne cuprinși de El încă de pe Pământ. Eu am surprins o anumită pasivitate în direcția asta, din comentariul tău. Să mă contraziceți dacă greșesc, nu vreau să fi înțeles greșit.

  2. Sunt de acord ca regulile din acest articol pot descuraja un tanar care se gandeste la casatorie. Auzindu-va si live vorbind despre acest subiect imi e mai usor sa inteleg stilul si imi dau seama ca toate aceste reguli vin dintr-o luuuunga experienta pe care ati avut-o cu persoane a caror casatorie nu a reusit.

    De aceea mi s-ar parea foarte interesant un articol pe acest blog cu tematica „de ce sa te casatoresti”, sau „casatoreste-te daca….”

    Va doresc mult succes cu noile proiecte!

    • Multumesc mult pentru sfat, voi ţine cont! Spor si inspiratie in continuare: iţi ţin pumnii!

  3. Tin sa Va felicit pe calea mesajului meu pentru initiativa cu siteul!
    blog + site, amandoua in acest an. Inseamna ca sunteti inspirat in aceasta perioada, sau ati fost inspirat mai demult si acuma puneti doar in practica 🙂 Sa va dea Dumnezeu prosperitate in initiative si sa culegeti fruct bogat!!!

    Doresc, de asmenea, sa imi spun si eu punctul de vedere.
    am 24 de ani si sunt necasatorit (ma consider tanar :))
    Pe mine nu m-au speriat ideile acestui articol. Eu mi-am notat pe o bucata de hartie doar acele alineate care se potrivesc cu personalitatea mea (mai ales la primul set de idei/ dar sincer fata de mine – deci obiectiv, chiar daca un pic doare 🙂 ). Apoi in randul fiecarei idei avute in fata pe hartie, mi-am notat un procentaj (ca un fel de calificativ care merge pana la 100%) – deoarece la unele mi se potriveste in totalitate, iar la altele doar intr-o anumita masura. Mai departe am extras si am adunat procentajele astfel incat sa am in fata mea tot pe hartie, ca un fel de tabel cu ´trasaturile´ mele definitorii.
    In acest moment intrebarea mea, sau curiozitatea mea este cum as putea sa transform frumos toate aceste defecte, deficiente, neajunsuri daca vreti, in ceva care sa ma duca un pas mai departe. Mai exact – ca sa nu ajung sa repet greseala si ca data viitoare sa imi rafinez gandirea si actiunea. Apoi pentru celelalte pur si simplu trebuie sa las timpul sa mi le aduca la iveala ca sa imi dau seama, intrucat la varsta mea nu am inca o asemenea experienta de viata …

    Am in schimb o nelamurire: de unde sunt luate toate acele ´labels´, ´trasaturi ´ (ex. slab, romantic, etc.) ? Este ceva bazat pe personalitati analizate d.p.d.v. psihologic in functie de cum se comporta fiecare in cuplu? Va rog, daca ajungeti sa imi raspundeti, sa imi recomandati eventual o carte, un autor, deoarece ma intereseaza sa ma informez mai mult despre subiect. Cu toate acestea sunt convins ca Dumneavoastra ati vazut multe cazuri si cunoasteti de toate, deci normal ca nu ma indoiesc de valoarea si experienta cu care puteti analiza subiectul. Sau eventual postati mai mult 🙂 !

    • Multumesc pentru apreciere.
      Dupa parerea mea esti pe drumul cel bun: ai constatat ca ai o problema, doresti sa o rezolvi, sa devii mai bun si chiar incepi sa faci pasi in aceasta directie este un lucru extraordinar.
      Cu privire la acele „labels”-uri, le-am dat in functie de caracterul persoanelor. Nu e vorba despre o caracterizare exhaustiva ci doar aproximativa.
      Referitor la carti, exista foarte multe in domeniu insa nu cred ca cineva este capabil sa spuna care e cea mai buna. De obicei cartile se cumpara in functie de necesitate sau interes, fapt pentru care te invit sa mergi la orice librarie care se respecta si sa incerci sa dai cu ochiul prin ele si eventual sa o si cumperi. Oricum, situl acesta l-am deschis tocmai pentru a va veni in ajutor intrucat am constatat ca in societatea noastra din Romania nu prea se pune acccent pe valoarea familiei. Asa ca da, ma voi stradui sa scriu cat de multe articole (imi doresc sa scriu 2-3 pe saptamana).

    • Draga Horia!
      Nu stiu daca iti voi fii de mare folos acum, avand in vedere ca a trecut aproape un an de cand ai scris comentariul, dar eu doar acum l-am vazut. Sunt casatorita de 8 ani jumate si am 4 copilasi, dar asta nu e asa de important; ce vreau sa-ti spun: motivul casatoriei trebuie sa fie fericirea partenerului tau si nu cea propie. Bineinteles ca cea mai buna carte recomandata pt. oricine si in orice situatie, in special casatoria este BIBLIA. Dumnezeu ne-a creat si El stie cel mai bine ce sfaturi sa ne dea ca sa traim mult si bine pe pamant si apoi in ceruri alaturi de El.

  4. Sa se casatoreasca cine apucă fraţioare, ca daca nu acum vine sfarsitul lumii, hai repede la treaba.

    Mihai

  5. Daca oamenii ar fi intrebati, de ce vor sa se casatoreasca, raspunsurile ar fi, sa nu fiu singur, sa am o siguranta materiala, sa aiba cineva grija de mine, nu mai pot trai fara el,sa-mi fac copii sa nu fiu singur la batranete, sa nu fiu mai prejos decat ceilalti care m-ar putea lua la misto…
    N-am auzit niciodata un raspuns de genul, vreau sa am grija de el, sau, vreau sa il fac fericit, sa nu mai fie singur niciodata.
    Cred ca problema vine din lipsa de educatie. Asa cum unui copil ii arati calea cea buna in viata, ii dai o educatie, asa cred ca ar trebui sa fie invatati atunci cand sunt mari, ce inseamna o casatorie si ce presupune acest angajament.
    Cand Dumnezeu iti daruieste un copil, tu ca parinte iti iei un angajament fata de copil, iti asumi responsabilitatea de a-l ocroti, a-l iubi si pretui. Cand tu ca parinte reusesti acest lucru, acel copil creste armonios si la randul lui va invata sa daruiasca mai departe. Undeva, acest lant s-a rupt, iar tinerii de astazi reduc casatoria la o petrecere de 300-400 de invitati care sa le aduca cat mai multi bani, la vacante cat mai opulente, cat mai multe poze pe faceboock sa vada toata lumea ce fericiti sunt ei. Si totul se termina intr-un scandal bineinteles cat se poate de public.
    Eu cred ca trebuie sa incepem cu inceputul. Sa incepem sa ne educam copiii, sa le oferim adevarate valori in viata. Sa-i indrumam pe drumul bun si sa-i lasam sa-si ia zborul, cu credinta ca Dumnezeu le va fi alaturi.

  6. Îmi place cum scrii!

    Mi-ar place să citesc un articol în care să văd la fel de multe puncte, în care să enumeri indicatori care stau în sprijinul căsătoriei.

    Este unghiul din care îmi place mie să privesc lucrurile. Oricum bun și articolul acesta, însă speram ca după lista de:”nu te căsători dacă” să urmeze o listă de ”căsătorește-te dacă”.

  7. Ar fi frumos daca Romania ar fi populata cu persoane mature, responsabile, pline de self-esteem, independente din punct de vedere financiar si emotional, detasate de aspectul unei sexualitati dezordonate, capabili sa isi ia in maini propria viata, atat de echilibrati emotional incat casatoria sa vina ca un loc unde sa aiba in primul rand ce oferi, nu ce primi. Insa realitatea demostreaza ca astfel de oameni sunt extrem de putini. Ar presupune sa provina ei insisi din familii echilibrate, sa fi avut un model sanatos in copilarie, sa fi ales sa puna in practica un drum de dezvoltare personala etc. Iar slabii si inhibatii sunt dati la o parte din start. Ar fi interesant sa vedem niste statistici cu stima de sine (cati oameni se pot lauda cu un self-esteem beton??)
    Lista de mai sus e foarte adevarata, insa pentru a bifa toate obiectivele ar trebui ca un om sa atinga aproape perfectiunea. Ma intreb cine din cei casatoriti poate spune cu mana pe inima ca bifeaza fiecare aspect. Mult prea putini, din pacate…

Comentariile sunt închise.